Aceasta ar fi cauza pentru care șefa statului a încasat 67.190,69 lei.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2025, depusă recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, indică suma de 67.190,69 lei, încasată cu titlu de „compensații pagube morale”, prin intermediul unui executor judecătoresc.
Dosarul identificat vizează litigiul intentat de Maia Sandu împotriva lui Ilan Șor, privind declarațiile publice făcute de acesta în iunie 2018 pe rețelele sociale. În hotărârea instanței de fond, menținută ulterior de instanțele superioare, Șor a fost obligat să dezmintă afirmațiile considerate false și defăimătoare și să achite despăgubiri pentru prejudiciu moral.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2025, depusă recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, indică suma de 67.190,69 lei, încasată cu titlu de „compensații pagube morale”, prin intermediul unui executor judecătoresc.
Dosarul identificat vizează litigiul intentat de Maia Sandu împotriva lui Ilan Șor, privind declarațiile publice făcute de acesta în iunie 2018 pe rețelele sociale. În hotărârea instanței de fond, menținută ulterior de instanțele superioare, Șor a fost obligat să dezmintă afirmațiile considerate false și defăimătoare și să achite despăgubiri pentru prejudiciu moral.
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
Ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vladislav Kulminski, confirmă:
Întâlnirea de gradul zero dintre Maia Sandu și Marco Rubio, în marja Munich Security Conference, a fost planificată din timp, iar inițiativa a aparținut părții americane.
Discuțiile au vizat securitatea regională și consolidarea cooperării bilaterale, în contextul evoluțiilor din Europa de Est.
Întâlnirea de gradul zero dintre Maia Sandu și Marco Rubio, în marja Munich Security Conference, a fost planificată din timp, iar inițiativa a aparținut părții americane.
Discuțiile au vizat securitatea regională și consolidarea cooperării bilaterale, în contextul evoluțiilor din Europa de Est.
Cetățeni prin naștere, dar fără buletin, obligați să-și „recunoască” cetățenia
Răspunsul transmis de Agenția Servicii Publice Parlamentului confirmă o situație scandaloasă : tinerii care au împlinit 18 ani și nu au obținut carte de identitate până la majorat nu pot demonstra cetățenia doar prin certificatul de naștere.
Deși Legea cetățeniei nr. 253/2025 îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere, ASP susține că, în lipsa unui act de identitate, aceștia trebuie să parcurgă procedura de recunoaștere a cetățeniei pentru a-și valida statutul juridic.
Instituția precizează că persoanele respective „nu sunt apatrizi”, însă le califică drept persoane cu „statut juridic nedeterminat” din cauza lipsei documentelor.
Întrebarea privind cine poartă răspunderea administrativă sau politică pentru această situație rămâne fără un răspuns clar. Documentul nu indică nicio autoritate responsabilă și nu conține vreo asumare explicită.
Astfel, cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere ajung, la majorat, să fie puși în situația de a-și confirma oficial apartenența la propriul stat.
Răspunsul transmis de Agenția Servicii Publice Parlamentului confirmă o situație scandaloasă : tinerii care au împlinit 18 ani și nu au obținut carte de identitate până la majorat nu pot demonstra cetățenia doar prin certificatul de naștere.
Deși Legea cetățeniei nr. 253/2025 îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere, ASP susține că, în lipsa unui act de identitate, aceștia trebuie să parcurgă procedura de recunoaștere a cetățeniei pentru a-și valida statutul juridic.
Instituția precizează că persoanele respective „nu sunt apatrizi”, însă le califică drept persoane cu „statut juridic nedeterminat” din cauza lipsei documentelor.
Întrebarea privind cine poartă răspunderea administrativă sau politică pentru această situație rămâne fără un răspuns clar. Documentul nu indică nicio autoritate responsabilă și nu conține vreo asumare explicită.
Astfel, cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere ajung, la majorat, să fie puși în situația de a-și confirma oficial apartenența la propriul stat.
Magistrat din dosarul „Laundromat”, eliberat din funcție prin decret prezidențial
Președinta Maia Sandu a semnat decretul de eliberare din funcție a judecătorului Sergiu Lebediuc, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Lebediuc este unul dintre magistrații vizați anterior în dosarul „Laundromat”, fiind urmărit penal în cauza privind spălarea de bani prin instanțele din Republica Moldova. Ulterior, a fost repus în funcție și a solicitat în instanță recuperarea unor salarii restante de aproape un milion de lei.
Eliberarea intervine după reorganizarea instanțelor și epuizarea tuturor căilor de atac împotriva hotărârii CSM
Președinta Maia Sandu a semnat decretul de eliberare din funcție a judecătorului Sergiu Lebediuc, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Lebediuc este unul dintre magistrații vizați anterior în dosarul „Laundromat”, fiind urmărit penal în cauza privind spălarea de bani prin instanțele din Republica Moldova. Ulterior, a fost repus în funcție și a solicitat în instanță recuperarea unor salarii restante de aproape un milion de lei.
Eliberarea intervine după reorganizarea instanțelor și epuizarea tuturor căilor de atac împotriva hotărârii CSM
Ironia momentului legislativ:
Fosta deputată PAS Anastasia Nichita, aleasă pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, apare, surpriză administrativă, într-un document oficial al Parlamentului cu apartenența la „Partidul Nostru”.
Fosta deputată PAS Anastasia Nichita, aleasă pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, apare, surpriză administrativă, într-un document oficial al Parlamentului cu apartenența la „Partidul Nostru”.
BNM: inflația a depășit intervalul stabilit din cauza scumpirilor la energie
Banca Națională a Moldovei arată în Raportul din februarie 2026 că, în ultimul trimestru din 2025, inflația a trecut peste limita superioară a intervalului stabilit. Principalul motiv: majorarea tarifelor la gaz, energie termică și electricitate.
Media anuală a fost de aproape 7%, iar scumpirile reglementate au împins prețurile în sus.
Banca Națională a Moldovei arată în Raportul din februarie 2026 că, în ultimul trimestru din 2025, inflația a trecut peste limita superioară a intervalului stabilit. Principalul motiv: majorarea tarifelor la gaz, energie termică și electricitate.
Media anuală a fost de aproape 7%, iar scumpirile reglementate au împins prețurile în sus.
Astăzi, 18 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat contestația depusă de avocații Dimitrie Mereacre și Tatiana Răducanu împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică din 26 februarie 2025, în cauza ce o vizează pe fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.
CSP a constatat în acțiunile ex-procurorului-șef abaterea disciplinară prevăzută de art. 38 lit. e¹ din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură și a dispus sistarea procedurii disciplinare, ca urmare a încetării raporturilor de serviciu înainte de emiterea hotărârii pe fondul cauzei.
https://t.iss.one/sppotmd/6508
CSP a constatat în acțiunile ex-procurorului-șef abaterea disciplinară prevăzută de art. 38 lit. e¹ din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură și a dispus sistarea procedurii disciplinare, ca urmare a încetării raporturilor de serviciu înainte de emiterea hotărârii pe fondul cauzei.
https://t.iss.one/sppotmd/6508
Telegram
SPPOT
Joi, 5 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor examinează contestația depusă de Tatiana Răducanu, fostă membră a Comisiei Pre-Vetting, și avocatul Dimitrie Mereacre împotriva Hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr. 3-30/2025, care a închis procedura…
SPPOT
Cetățeni prin naștere, dar fără buletin, obligați să-și „recunoască” cetățenia Răspunsul transmis de Agenția Servicii Publice Parlamentului confirmă o situație scandaloasă : tinerii care au împlinit 18 ani și nu au obținut carte de identitate până la majorat…
Scandalul Legii cetățeniei: MAI indică ASP și directorul agenției ca responsabili
Într-un răspuns oficial transmis Parlamentului, MAI precizează că rolul său este limitat la verificare și emiterea avizelor, la solicitare.
Totodată, ministerul citează expres că „Agenției Servicii Publice îi revin atribuții clare și concrete, precum: eliberarea actelor de identitate și evidența cetățenilor Republicii Moldova”, iar „directorul Agenției Servicii Publice asigură elaborarea și înaintarea propunerilor de politici publice”.
Altfel spus, potrivit cadrului invocat chiar de MAI, competența operațională și inițiativa normativă în domeniu aparțin ASP și conducerii acesteia.
Într-un răspuns oficial transmis Parlamentului, MAI precizează că rolul său este limitat la verificare și emiterea avizelor, la solicitare.
Totodată, ministerul citează expres că „Agenției Servicii Publice îi revin atribuții clare și concrete, precum: eliberarea actelor de identitate și evidența cetățenilor Republicii Moldova”, iar „directorul Agenției Servicii Publice asigură elaborarea și înaintarea propunerilor de politici publice”.
Altfel spus, potrivit cadrului invocat chiar de MAI, competența operațională și inițiativa normativă în domeniu aparțin ASP și conducerii acesteia.
După asemenea jonglări legislative, într-un stat de drept care se respectă, ar fi urmat demisii, nu doar la nivelul ASP și al conducerii agenției, ci și la Comisia juridică din Parlament…
Închisoare de până la 8 ani pentru amenințarea judecătorilor
În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care propune modificarea Codului contravențional și a Codului penal pentru „fortificarea securității judecătorilor”.
Inițiativa prevede amenzi de până la 120 de unități convenționale și arest contravențional de până la 15 zile pentru jigniri, amenințări sau gesturi agresive în instanță.
Totodată, proiectul introduce un nou articol în Codul penal, care ar urma să sancționeze amenințarea sau violența împotriva unui judecător cu pedepse de până la 8 ani de închisoare, în cazurile grave.
În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care propune modificarea Codului contravențional și a Codului penal pentru „fortificarea securității judecătorilor”.
Inițiativa prevede amenzi de până la 120 de unități convenționale și arest contravențional de până la 15 zile pentru jigniri, amenințări sau gesturi agresive în instanță.
Totodată, proiectul introduce un nou articol în Codul penal, care ar urma să sancționeze amenințarea sau violența împotriva unui judecător cu pedepse de până la 8 ani de închisoare, în cazurile grave.
Curtea Constituțională a respins ca inadmisibile sesizările care vizau articolul 3 alin. (1) lit. a¹) din Legea nr. 252/2023, normă ce extinde evaluarea externă asupra judecătorilor implicați în examinarea cauzelor de corupție.
Sesizările au fost depuse de deputatul Adrian Lebedinschi și de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceștia au invocat încălcări de procedură la adoptarea modificărilor operate prin Legea nr. 333/2025, dar și presupuse atingeri aduse principiilor egalității, independenței și inamovibilității judecătorilor.
Ce a reținut Curtea:
Instanța constituțională a constatat că: Parlamentul a respectat exigențele constituționale privind adoptarea legii, inclusiv votul în două lecturi,
Extinderea cercului de subiecți evaluați reprezintă o opțiune de politică legislativă în cadrul reformei justiției,
Diferențierea aplicată judecătorilor din completurile specializate anticorupție este obiectiv justificată de natura cauzelor examinate,
Dispozițiile contestate nu au caracter penal, astfel încât principiul neretroactivității nu este incident.
Curtea a subliniat că evaluarea externă are un caracter excepțional și urmărește consolidarea integrității în segmentul justiției unde riscurile de influență nelegitimă sunt mai ridicate.
Please open Telegram to view this post
VIEW IN TELEGRAM
„Libertatea de exprimare – o prostie totală?”
Părintele spiritual al șefei statului, Emmanuel Macron, susține că libertatea de exprimare „nu valorează nimic” (…).
Mai mult, potrivit unui articol publicat de The Spectator, liderul francez a afirmat că europenii ar trebui să renunțe la rețelele sociale ca principală sursă de informare și să revină la presa tradițională. El a acuzat platforma X că ar fi dominată de conținut de extremă dreapta și a cerut o reglementare mult mai strictă a rețelelor sociale la nivel european, invocând necesitatea protejării un sistem care, în opinia sa, distruge însăși baza dialogului democratic
Părintele spiritual al șefei statului, Emmanuel Macron, susține că libertatea de exprimare „nu valorează nimic” (…).
„Libertatea de exprimare e o adevărată prostie dacă nimeni nu știe cum ești ghidat (…) Vreau să existe un fel de ordine publică. Vreau să evit discursul rasist, discursul instigator la ură”, a declarat acesta.
Mai mult, potrivit unui articol publicat de The Spectator, liderul francez a afirmat că europenii ar trebui să renunțe la rețelele sociale ca principală sursă de informare și să revină la presa tradițională. El a acuzat platforma X că ar fi dominată de conținut de extremă dreapta și a cerut o reglementare mult mai strictă a rețelelor sociale la nivel european, invocând necesitatea protejării un sistem care, în opinia sa, distruge însăși baza dialogului democratic
The Spectator
Macron has declared war on free speech
Emmanuel Macron says Europeans should stop relying on social media for their news and turn back to traditional public media. Speaking in Paris on Wednesday, he said people were ‘completely wrong’ to use social networks for information and should instead depend…
Tentativă de asasinat dejucată: operațiune moldo-ucraineană la prima oră
La ora 06:00, ofițerii INI și procurorii PCCOCS, cu sprijinul BPDS „Fulger”, au descins într-un dosar privind pregătirea lichidării unor persoane publice din Ucraina.
Acțiunea are loc în cadrul unei echipe comune moldo-ucrainene. Potrivit anchetei, planul ar fi fost coordonat de servicii speciale rusești.
La ora 06:00, ofițerii INI și procurorii PCCOCS, cu sprijinul BPDS „Fulger”, au descins într-un dosar privind pregătirea lichidării unor persoane publice din Ucraina.
Acțiunea are loc în cadrul unei echipe comune moldo-ucrainene. Potrivit anchetei, planul ar fi fost coordonat de servicii speciale rusești.
Telegram
Poliția Republicii Moldova
Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai INI, în comun cu procurorii PCCOCS și cu suportul polițiștilor din BPDS “Fulger”, astăzi, începând cu ora 06:00, petrec acțiuni de urmărire penală în cadrul unei echipe…
SPPOT
Comisia Pre-Vetting și-a publicat raportul final și își încheie oficial mandatul. Pe scurt: 69 de candidați evaluați, 26 admişi și 43 respinși, după un proces prelungit de contestații și reevaluări. Comisia recunoaște deficitul de personal, cooperarea dificilă…
Fosta ministră a Justiției, actualmente consilieră prezidențială, Veronica Mihailov-Moraru, a prezentat public concluziile raportului final al Comisiei Pre-Vetting, susținând că procesul a dus la formarea unor noi componențe ale CSM și CSP și la creșterea nivelului de conștientizare privind integritatea în sistemul judiciar.
Potrivit datelor incluse în raport, din 69 de candidați evaluați inițial, 26 au promovat (38%), iar 43 nu au trecut filtrul de integritate. Comisia a mai efectuat 22 de evaluări reluate și o a doua reevaluare într-un caz separat.
Procesul, lansat în aprilie 2022, a fost prezentat drept o premieră pentru Republica Moldova, cu obiectivul declarat de a consolida încrederea publicului în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
P.S. În imagine, fața rușinoasă a reformei
Potrivit datelor incluse în raport, din 69 de candidați evaluați inițial, 26 au promovat (38%), iar 43 nu au trecut filtrul de integritate. Comisia a mai efectuat 22 de evaluări reluate și o a doua reevaluare într-un caz separat.
Procesul, lansat în aprilie 2022, a fost prezentat drept o premieră pentru Republica Moldova, cu obiectivul declarat de a consolida încrederea publicului în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
P.S. În imagine, fața rușinoasă a reformei