Ministrul Educației, Dan Perciun, explică necesitatea absorbției Universității „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în structura Universității Tehnice prin argumente legate de eficiență, consolidare academică și investiții publice.

În explicațiile sale, ministrul evită însă să menționeze că această fuziune creează și cadrul pentru un nou mandat de rector la UTM pentru Viorel Bostan, fost deputat PAS și actual conducător al universității.

De ce, la Cahul, nu există nicio reacție publică dură și tranșantă față de absorbția universității?

Și de ce, la Chișinău, acest subiect nu a generat niciun protest public?

Astăzi, trei fracțiuni din opoziția parlamentară: MAN, Democrația Acasă și Partidul Nostru, au depus în Parlament o moțiune simplă privind politicile din sectorul energetic.

Inițiativa a fost supusă votului, însă nu a întrunit numărul necesar de susțineri.

În aceste condiții, premierul Alexandru Munteanu nu va fi audiat în plen pe subiectul tarifelor la gazele naturale.

Între timp,
Comportament „demn” de deputat PAS și președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian

O demonstrație clară a modului în care statul Republica Moldova a fost transformat într-o curte de partid…

Curios să văd când Serviciul de Informații și Securitate va acționa la justa sa valoare și va ieși de sub “fusta” doamnei.

Este incredibil la ce timpuri asistăm.

Vouă, chiar nu vă este rușine deloc?

Colegiul militar al Apărării, reconfigurat prin decret prezidențial

Prin decret semnat de șefa statului, a fost aprobată noua componență a Colegiului militar al Ministerului Apărării, iar decretul anterior din 19 aprilie 2023 a fost abrogat. Decizia din 3 februarie 2026 nu înlocuiește complet vechea formulă, dar schimbă vizibil echilibrul intern.

În frunte rămâne ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, însă se schimbă vicepreședintele: funcția este preluată de Vitalie Micov, șef al Statului Major al Apărării, în locul lui Eduard Ohladciuc.

În componența nouă se păstrează mai multe nume din formula din 2023: Sergiu Plop, Igor Cutie, Gheorghe Oarza, Vasile Ceclea, Alexandru Stratila, Radu Cîșleanu.

În același timp, dispar din listă mai multe poziții legate de structuri operaționale ale Statului Major și apar nume și instituții noi. Nu mai figurează Valeriu Mija, Alexandru Harea, Sergiu Cirimpei, Adrian Efros și Sergiu Vicol.

În schimb, sunt introduși Ghenadie Cojocaru (secretar de stat), Ion Rotaru (politică de apărare și planificare), Stanislav Pojar (Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu), Vitalie Ciobanu (Agenția pentru Știință și Memorie Militară) și Petru Mihalcea (Academia Militară „Alexandru cel Bun”). În listă apare și Vadim Bulgaru.

Schimbarea vine într-un context regional tensionat și indică o formulă în care, pe lângă lanțul militar, capătă greutate patrimoniul, educația și componenta instituțională din Apărare.

Autoritatea Națională de Integritate a decis să refuze inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale în cazul judecătorului Grigorii Cazacu, din cadrul Judecătoriei Chișinău.

Potrivit procesului-verbal, inspectorul de integritate a constatat că bunurile și veniturile declarate, inclusiv achiziția unui automobil și operațiunile financiare aferente, pot fi justificate prin venituri legale, credite și tranzacții documentate.

De menționat este și faptul că judecătorul Grigorii Cazacu este cunoscut și pentru hotărârea prin care a respins, ca neîntemeiată, cererea notarei Olga Bondarciuc împotriva Ministerului Justiției și a Colegiului Disciplinar al Notarilor, privind anularea sancțiunii disciplinare și retragerea licenței.
Notara este menționată în unele investigații de presă ca fiind afiliată cercurilor de influență asociate cu Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Scandalul legii cetățeniei: ce a omis să ne comunice deputatul PAS, Radu Marian

Primul adevăr zis pe jumătate este, într-adevăr, cel invocat public de deputatul PAS, Radu Marian. Doar că acesta a „uitat”, sau a omis intenționat, un element esențial de context.

Da, au existat zeci de mii de cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova din partea cetățenilor ruși.
Da, acest fenomen a fost tratat drept un risc de securitate.

Însă ceea ce nu spune Radu Marian este că acest risc nu a apărut din neant. El a fost generat de decizii politice anterioare, asumate de aceeași guvernare: denunțarea unor acorduri din cadrul CSI, inclusiv a celor care vizau cooperarea și schimbul de date între autoritățile statelor.

Prin aceste denunțări, statul a renunțat conștient la instrumente funcționale de verificare( migrația, controlul la frontieră și procedurile de cetățenie), fără a avea pregătită o arhitectură alternativă completă.

În acest context, modificarea legii cetățeniei nu a fost o reacție preventivă, ci o soluție de avarie. O încercare de a compensa pierderea accesului la date și mecanisme de cooperare externă prin: înăsprirea procedurilor, extinderea filtrării interne precum și transferarea unei puteri disproporționate către Serviciul de Informații și Securitate.
Cu alte cuvinte, problema de securitate invocată este reală.

În acest sens, încă de săptămâna trecută am solicitat reacții oficiale din partea Serviciului de Informații și Securitate, solicitări ignorate complet până în prezent.
De asemenea, am adresat întrebări Ministerului Afacerilor Externe, de unde ni s-a comunicat că se va reveni cu un răspuns.

Al doilea adevăr este că avem o guvernare profund slabă și incompetentă.

Diseară vom afla dacă absența din ultimele zile, dar și anumite discuții purtate în culise, au avut vreun efect.

Rămâne de văzut dacă pe agenda doamnei va reveni grija reală față de cetățenii acestei țări, mai ales după crizele din zilele trecute, sau dacă vom asista, din nou, la aceeași recidivă discursivă: război hibrid, Federația Rusă și corupția electorală, unicele teme ale șefei statului… !