STOP FALS – MECANISMUL DE CENZURĂ AL GUVERNĂRII PAS?

Tot mai multe acțiuni ale platformei Stop Fals și ale Asociației Presei Independente ridică întrebări serioase privind imparțialitatea și independența lor.

Din perspectiva multor reprezentanți ai opoziției și a cetățenilor care critică actuala guvernare, activitatea acestor structuri pare orientată aproape exclusiv împotriva vocilor critice la adresa PAS, în timp ce mesajele și narațiunile favorabile guvernării beneficiază de un tratament diferit.

O asemenea abordare alimentează percepția că Stop Fals și Asociația Presei Independente au ajuns să funcționeze ca instrumente de cenzură în interesul actualei puteri, contribuind la limitarea libertății de exprimare și la descurajarea dezbaterii publice.

Într-un stat de drept, combaterea dezinformării nu poate deveni un pretext pentru etichetarea selectivă a opiniilor politice sau pentru reducerea la tăcere a celor care critică guvernarea. Libertatea de exprimare protejează inclusiv opiniile incomode, critice și nepopulare.

Atunci când mecanismele de verificare a informațiilor sunt percepute ca fiind aplicate selectiv, exclusiv împotriva opoziției și a persoanelor care își exprimă nemulțumirea față de PAS, apare întrebarea firească dacă scopul lor real mai este combaterea dezinformării sau controlul discursului public.

Cenzura, indiferent de forma pe care o îmbracă, rămâne cenzură. Iar atunci când aceasta este exercitată indirect, prin etichetări, presiune publică sau limitarea vizibilității anumitor opinii, efectul asupra democrației este la fel de grav.

Orice structură care pretinde că apără adevărul trebuie să respecte aceleași standarde de imparțialitate, transparență și echidistanță față de toate forțele politice. În lipsa acestor principii, încrederea publică este inevitabil afectată.

Dacă mecanismele de verificare a informațiilor sunt folosite selectiv împotriva opoziției, ele încetează să mai fie un instrument de protejare a spațiului informațional și riscă să fie percepute ca un mecanism de control politic.

Democrația nu poate exista fără pluralism de opinii, fără dreptul de a critica puterea și fără respectarea libertății de exprimare. Orice tentativă de a reduce la tăcere vocile incomode, indiferent prin ce mijloace este realizată, slăbește statul de drept și afectează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.

Libertatea de exprimare nu este un privilegiu acordat celor care sunt de acord cu puterea. Este un drept fundamental al fiecărui cetățean. Într-o democrație, criticarea guvernării nu trebuie sancționată, etichetată sau descurajată, ci protejată ca parte esențială a dezbaterii publice.